|
Câştigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură 2009
|
||
|
Herta Müller |
||
|
Herta Müller (n. 17 august 1953, Niţchidorf, Regiunea Timişoara) este o scriitoare germană (de limbă germană şi de limbă română) originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009 Originea şi studiileTatăl ei a fost un şvab bănăţean şi, ca mulţi alţi
cetăţeni români de naţionalitate germană, a fost înrolat în Al Doilea
Război Mondial în Waffen-SS, iar după război îşi câştiga
existenţa fiind şofer de camion. După venirea la putere a
comunismului în România, a fost
expropriat de autorităţile
statului comunist român. Herta Müller a făcut studii de germanistică şi de limbă şi literatură română la Universitatea din Timişoara, în perioada 1973–1976. Persecuţia în România comunistăPrietenia cu membrii Aktionsgruppe Banat (în româneşte: „Grupul de Acţiune Banat”), format din studenţi şi scriitori de etnie germană din România, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenţia Securităţii. Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată şi expediată pentru reeducare într-un „mediu muncitoresc sănătos” la întreprinderea „Tehnometal”, unde a lucrat ca traducătoare. Ulterior, şi-a câştigat traiul lucrând în calitate de profesor suplinitor în diferite şcoli, între altele, în Liceul Nikolaus Lenau din Timişoara şi la câteva grădiniţe şi acordând ore particulare de germană. Biografia ei este prezentată în volumul „Regele se înclină şi ucide”. Volumul de debut, „Niederungen” - „Ţinuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a defrişat simţitor manuscrisul. Peste doi ani, cartea a fost publicată şi în Republica Federală Germania, exact aşa cum fusese scrisă de autoare. Reacţia autorităţilor din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice. În anii 1970, este apropiată de Aktionsgruppe Banat, un grup de intelectuali români de origine germană, care era supraveghet îndeaproape de Securitate. Herta Müller făcea parte şi din cenaclul literar (Literaturkreis) „Adam Müller-Guttenbrunn”, cenaclu afiliat Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara. Ca membru al cenaclului „Adam Müller-Guttenbrunn“ din Timişoara, Franz Thomas Schleich a raportat Securităţii că prima carte scrisă de Herta Müller, „Niederungen” („Depresiuni“), conţine „orientări anti-statale”. Concret, într-o notă datată 16 martie 1982 „Voicu“ scria: „Critică, şi iar critică, o critică atât de destructivă, încât te întrebi, ce rost au aceste texte?!“ Această notă a fost folosită de Securitate ca dovadă justificativă pentru începerea dosarului de urmărire informativă (D.U.I.) al lui Herta Müller. Ca urmare a interdicţiei de a publica, în 1987 Herta a emigrat în Republica Federală Germania, împreună cu soţul ei de atunci, scriitorul Richard Wagner. De altfel, Wagner a avut o influenţă puternică în prozele scriitoarei. Activitatea literarăDin 1995 este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie (Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung). În anul 1999, Herta Müller a fost nominalizată de guvernul german la Premiul Nobel pentru Literatură. În anul 2008, Herta Müller a fost nominalizată pentru a doua oară, din partea Germaniei, pentru Premiul Nobel pentru Literatură. După ce a fost nominalizată pentru a treia oară, în
data de 8 octombrie 2009 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru
Literatură, pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu
care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”, fiind a
douăsprezecea femeie care primeşte acest premiu. Valoarea premiului
este de 10.000.000 coroane suedeze, ceea ce corespunde cu 972.000
Euro. În realitate, un asemenea premiu nu poate fi însă cuantificat,
el aducând posesorului o valoare uriaşă, un capital şi o autoritate
simbolică. Activitatea politicăÎn ziarul „Frankfurter Rundschau” din 17 iulie 2008, Herta Müller a protestat, adresîndu-se lui Horia-Roman Patapievici, faţă de invitarea foştilor colaboratori ai Securităţii Sorin Antohi şi Andrei Corbea Hoişie, de către Institutul Cultural Român la Berlin, la conferinţa organizată pe 19 – 25 iulie 2008. Într-un articol publicat în revista „Die Zeit”, ediţia din 23 iulie 2009, sub titlul „Die Securitate ist noch im Dienst“ (Securitatea este încă în serviciu) a descris maşinaţiunile la care a fost şi la care este supusă până în prezent de către lucrători ai serviciilor secrete româneşti. Distincţii
Cărţi publicate
|
||
